Aşezată în câmpia Gavanu-Burdea, subdiviziunea Videle, pe valea râului Teleorman, comuna Trivalea Moşteni cuprinde 3 sate:

• Bratasani
• Trivalea-Mosteni
• Deparati

Comuna se întinde de-alungul drumului judetean 504 – Alexandria-Pitesti, la distanţa de 38 Km de orasul resedinta de judet Alexandria si se întinde pe o suprafata de 9111 ha, învecinându-se la est cu comuna Talpa, la vest cu localitatea Garagau, la sud cu satul Perii-Brosteni si la nord cu satul Lada. Populatia comunei este de 2814 de locuitori (1174 de gospodării), fiind o comuna de marime medie, unde predomina persoanele de sex feminin si cele vârstnice.Casele din aceasta zona sunt concepute astfel încât să se încadreze în peisajul de câmpie, păstrând valorile naturale, cromatica, predominând albul înconjurat de cadru bogat de verdeaţă.

Localitatea este atestata documentar din anul 1741, însa urme ale convietiurii în aceasta zona exista înca din epoca neolitica. Resursele subsolului sunt legate de structura geologica. Ca urmare a unor lucrari de prospectiuni geofizice si explorari geologice, în zona aceasta s-au descoperit importante zacaminte de petrolsi gaze naturale. Flora spontana a suferit modificari substantiale de structura pe masura extinderii agriculturii, dar cu toate acestea, comuna detine o suprafata de 818 ha de padure, fiind una dintre cele mai avantajate comune din acest punct de vedere.

Problemele sociale  generate de dezvoltarea economica a localitatii au condusla existenta unui sold migratoriu continuu negativ, aceasta din cauza plecării masive a populaţiei tinere în zona urbana. Principalele fluxuri de deplasare a fortei demunca sunt orientate spre Bucureşti.

ISTORIC

Fosta comuna Bratasani era asezata pe valea râului Teleorman si a apartinut plasii Valea Câinelui, cu resedinta în comuna Vârtoapele de Sus. Prima asezare a fost satul Tuguetii de Jos, Bratasani ca sat, luând fiinta mai târziu, totusi, înainte de 1864, cu clacasi stabiliti pe mosia Calugareasca, a proprietarului Bratasanu. Pe aceasta mosie, în anul 1864 au fost împroprietariti împreuna cu cei din satul Tuguetii de Jos. 

Satul Talpeni a luat fiinta prin împroprietarirea din anul 1864, cu locuitorii din comuna Talpa, judetul Vlasca. Ulterior satul a fost alipit la comuna rurala Bratasani formând o unitate administrativa pâna în anul 1926 sub denumirea de Netoti. Din acest an s-a desfintat comuna Netoti, luând fiinta actuala comuna Bratasani si satul Trivalea. 

Numele de Trivalea este dat de padurea din apropiere, cu acelasi nume, aflata pe trei vai. Catunul Mosteni a primit denumirea de la statutul de mosteni, ce-l aveau cei câtiva stabiliti aici ca proprietari pe pamântul avut de fiecare, dat în stapânire din vremea domnitorului Matei Basarab.

Ca urmare a Legii nr. 5 din 1950, adoptata de Marea Adunare Nationala, pentru raionarea administrativ-eonomica a tarii, Comuna Bratasani a intrat în componenta Raionului Vârtoapele, cuprinzând satele: Bratasani, Talpeni, Netoti, Trivalea-Mosteni, Tuguetii de Jos. 

In 1956 s-a desfiintat raionul Vârtoapele si au luat fiinta raioanele Olteni si Draganesti Vlasca. Comunele acestuia au fost arondate raioanelor vecine. Localitatea Bratasani a fost inclusa în raionul Olteni. În anul 1960, prin Legea nr.3 din 27.XII.1960, se face o noua împartire administrativa a tarii. Se schimba denumirile unor regiuni si se reduc unele raioane. Cu acest prilej, se desfiinteaza raionul Olteni, comunele fiind arondate raioanelor marginase. Astfel, comuna Bratasani a fost încadrata în raionul Videle, fiind formata din satele: Bratasani, Talpeni, Trivalea-Mosteni, Tuguetii de Jos. 

Cu prilejul aplicarii Legii nr.2/1968, unele localitati s-au contopit. Astfel, satele Talpeni, Tuguetii de Jos care apartineau de Trivalea Mosteni s-au alipit la satul Bratasani. Dupa decembrie 1989, s-a revenit la vechea denumire de Primarie, iar în anul 1991, Legea 69 aprobata de Parlamentul României, reglementa modul de organizare si functionare a primariilor comunale si orasenesti. 

Localitatea are un indice descendent al factorului demografic datorita îmbatrânirii populatiei si migrarii tinerilor catre orasele mai apropiate: Videle 35 km, Alexandria 38 Km, Rosiorii de Vede 35 Km. Populatia activa este insuficienta si în marea majoritate necalificata pentru muncile prestate. Locuitorii coumnei sunt în totalitate cetateni români, de nationalitate româna, neexistând alte etnii.

MONUMENTE ISTORICE

Pe lânga bisericile enumerate mai sus, interes turistic reprezinta si cele câteva case declarate monumente istorice:

• Conacul Alexandru Deparateanu
• Conacul Jean Vetra ambele dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea
• Conacul Trandafirescu Slavescu, dateaza din anul 1860
• Cladirea de astazi a spitalului Deparati, dateaza din anul 1900
• Casa Marin Matei
• Casa Elena Ene, ambele datând din anul 1920
• Mormântul lui Alexandru Deparateanu din satul Deparati.

TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE

Traditiile si obiceiurile în aceasta  comuna ca de altfel si in restul comunelor vecine sunt pe cale de disparitie. Un rol foarte important pentru mentinerea acestor traditii si obiceiuri îl contituie scoala. Obiceiurile cele mai des întâlnite sunt: colindatul iarna, spalatul picioarelor, capra si irodul. Portul satenilor nu mai este cel national, însa în fiecare gospodarie mai exista costume populare mostenite.

OCUPATIA LOCUITORILOR

Ocupatia principala este agricultura, dar terenul arabil fiind fragmentat si clima defavorabila, recoltele sunt sub standarde. Un numar însemnat de locuitori sunt someri. majortiatea sunt pensionari din agricultultura, de stat sau veterani de razboi. Ocupatiile celor angajati sunt în diverse domenii: învatamânt, sanatate, transport,comert, administratie publica. Dezvoltarea economica a satului este legata de exploatarea petroliera, în declin si agricultura axata pe cultura cerealelor. Functia economica a localitatii este predominant agricola.În localitate exista un sediu adminsitrativ, spatii pentru comert, învatamânt, cultura, iar ca domenii de activitate exemplificam:agricultura, comert, panificatie, o statie de înalta tensiune, un parc petrolier si o statie de compresoare gaze.
Pe raza comunei functioneaza un numar de 25 de agenti economici.